Era o data ca niciodata o ghinda... Si statea cuminte in copacelul ei alaturi de alte ghinde. Treceau anotimpurile, ea se bucura din plin de zi si de noapte... A vrut sa fie o ghinda intelectuala asa ca le-a spus celorlalte ghinde ca ea va explora lumea inconjuratoare si ca se va inscrie la facultate. Acestea erau tematoare pentru ca stiau ce pericole se afla in lumea de afara. Dar au sustinut-o.. Ghinduta era entuziasmata, isi facuse multe planuri( era o ghinda ce avea totul planuit, pana la cel mai mic detaliu). Asa ca a lasat vantul sa o conduca spre facultate, sa isi caute de chirie in alti copacei ( brazi, ciresi).
A suferit deceptii. A aflat ca lumea nu e asa cum pare, celelalte insecte si fructe nu aveau aceeasi gandire ca ea.... La un moment dat a cunoscut un motanel. Era alb cu mustati roscate. Diferenta dintre ei, va dati seama, era destul de mare. Ea nici nu se vedea. Dar ei au inceput sa vorbeasca. Parea singura vietate cu care putea vorbi ore in sir fara sa se plictiseasca... Era singura vietate din cate cunoscuse care parea ca o intelege si pe care nu o deranja sa isi bea cafeaua pe o frunza in padure. Au trecut zilele, noptile de comunicare intensa, de cunoastere... Incet, incet aceasta ghinduta, a inceput sa tina din ce in ce mai mult la motanel. Acestia isi promisesera ca nu vor lasa lumea exterioara sa intervina intre ei, ca isi vor continua cafeaua pe o frunza, ignorand diferentele dintre ei. Pana la urma, el era un motanel si ea o ghinda. Dar asa fericire in ochii lor rar s-a vazut. Mult entuziasm si multa iubire. Fericirea era prin toata padurea. Ei transmiteau fericire la fiecare pas. Dar intre timp, lumea exterioara s-a infiltrat in vietile lor. Si astfel au inceput sa apara cereri, reprosuri nefondate, indoieli... Mai ales ca ea era o ghinda si el un motanel. Intr-un final au spus ca mai bine se opresc aici caci nu isi doresc sa se urasca... Pentru ca ar fi mare pacat sa transforme iubirea in mocirla...
Q:What hurts the most?
Ghinda:The thought that I met and I had my happiness and now it's gone.
Q: What makes you survive?
Ghinda: Knowing that I had happiness.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu