In dimineata aceasta il lasam pe Frank Sinatra sa ne curete sufletul. Il lasam sa ne aline cand avem o noapte teribila, cu vise urate si ciudate. Cum "iubita lui Sputnik' scria sa se inteleaga, cred ca asa facem si noi. Sa privim in propriul suflet, sa vedem ce s-a mai schimbat. E mai usor. Scrisul te apropie de tine. Si te linisteste. Si te elibereaza.
Dar parca ziua nu e atat de urata cum ma asteptam. Va propun pentru calm, un zambet si liniste:muzica. E un remediu pe termen lung. Si pentru ca pe vremea cand lucram la Carturesti, iarna ascultam Frank Sinatra, parca acum simt si un pic de racoare. A person's mind is a tricky and beautiful place. Fiind zen de cateva zile, ma trezesc cu un zambet imens pe fata, o pierdere in visare, parca e bine. Si scriu sa nu uit. Nu vreau sa uit. Ma repet. Si parca ma intorc la mine. Cumva acea parte din mine ce s-a ascuns pentru ca nu ii placea lumea de afara. Zau daca o condamn. Dar e tot cu mine. Si ii spun ca e ok sa visezi, sa zambesti si chiar sa suferi. Ca trebuie si ea sa depaseasca anumite frici. Ca e fata mare acum si ca poate sa nu mai fuga asa mult. Doar cand este absolut necesar. Ca ea poate sa treaca peste orice. Asa ca azi mergem acasa, la mami ( cu inimioara) si ne relaxam. Si pe Frank poate il ascultam si acasa.
O zi minunata.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu