Uit

Sa nu uit de mine. Am uitat deja. Asa cum uita cel care pleaca sa spuna"La revedere", asa cum mai uitam sa bagam haine la spalat sau sa cumparam paine sau zahar.

Am ajuns sa ma cert cu taximetristii pentru ca ei nu stiu strazile in Bucuresti.
Am ajuns sa fiu asa obosita incat uit sa raspund. Work.
Am ajuns sa ma uit.



Vreau acasa. Vreau liniste. Vreau frumos. Vreau odihna. Vreau pace. Dar in creier misuna ganduri murdare si otravite. Si trebuie sa le dau cu insecticid.


Incep sa pulverizez ca sa nu pierd. Ca sa nu ma pierd. Iti mai amintesti?


Mi s-au spus lucruri, trec pe langa mine sau ei pe langa ele. Zambesc, rad, fac glume. Lorelai mode,

Si sunt in capul in mii si mii de parti. Si noul job sper sa fie bun. Lasa sa fie bun. Si astept sa fac cadouri. Sa iau in brate si sa iert. Mai am pana sa iert. Dar sunt pe drumul cel bun. Sper. Iert si imi vad de cararile mele .


Doar ca mi-am pierdut un pic de incredere cred in toata umanitatea. Trebuie sa fie ceva bun pe undeva, nu?

Ma indrept spre o noua zi de munca. Sper sa am timp sa mai scriu la cafea dimineata. Data viitoare despre lucruri frumoase,