luni, 17 iunie 2013

MI-e de ajuns

Sa-l vad din cand in cand... sa-mi amintesc din cand in cand..
De ce? Ca l-am pus pe un piedestal... si e cel mai minunat acolo... That smile... si eu topaind dupa si neinteresandu-ma de durerea crunta de picioare...Si acel entuziasm, amintirea lui, rugandu-ma in fiecare zi universului sa ma mai bucur o data de acel entuziasm, sa simt ceva. Si e minunat, iti spun. Si o stiu, o simt... si nimic nu-l va face sa cada de pe acel piedestal. Nimic.
That love that gives all and asks for no thing back.
It's all coming back for me now.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu