Tot ce isi mai doreste:niste pixuri colorate.
luni, 20 iunie 2016
Pixuri colorate
Se simtea din nou ca in facultate. Cani de cafea in camera, hartii, carnetele, pixuri... un haos... doar ca acum s-au schimbat lucrurile.. acum organizeaza haosul mai bine...Incearca sa gandeasca in franceza, poate chiar sa simta in franceza. Si uneori ii iese. Uneori ii iese sa fie calma, senina, sa zambeasca, sa asculte muzica frumoasa si sa traiasca si sa iubeasca frumos. Alteori, se schimba. Devine din fata visurilor tale un cosmar si atunci alege sa plece. Sa se inchida putin in lumea ei, dupa ce a aruncat putin venin. Parca pe zi ce trece are mai putin venin. Poate se vindeca. Dar isi continua viata asta minunata , incercand niste exercitii, incercand sa aplice tot ce stie by heart. Pentru ca toata neincrederea asta in ea si in ceilalti, a venit dintr-o alta sursa si stie ca ar fi o prostie sa o verse pe altcineva, pentru ca atunci cand el ii zambeste, nu se poate abtine sa nu ii zambeasca, pentru ca desi e greu, trebuie sa incerce. Trebuie sa mai renunte putin la toate indoielile si la trecutul ei pentru a trai. So she wake up this morning with the cold water.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Trying to forget the things that happened or the things that you did is not healing, and if you do so then from time to time the past will come to haunt you... so face it, you will find the real resolve and healing in that.
RăspundețiȘtergere
RăspundețiȘtergereIt's funny you know. I went back a few pages and I realized something, often you come here like you would approach a shrine and write a prayer of sorts to a deity that doesn't even exist hoping with all your might that He will make it so and someday what you write here would magically reflect the reality, making you something you're not... and never will be.
It's funny you know how you talk about me as if you know me. :)) I would ask why did you bother to read what i wrote but frankly, i'm not interested to hear it. Have a lovely day!
RăspundețiȘtergereBut I do know you, I admit it's been a really really long time since we last saw or spoke to each other but I doubt that you could change that much or even at all. You're still the little girl scared by the world who can't tell friend from foe, who sometimes struggles to cry when she is really upset and doesn't know how to stop when she finally does and who thinks that her daddy loves her very much (this is story for another time). Take a walk down the memory lane and you'll find me there, but i'm afraid it's a long journey and a lot of people to remember.
RăspundețiȘtergereStranger, you seem to be a little frustrated. Well, not a little. This is not the right way to tell what You want from her. In fact, it's too late to say something anyway, so why won't You just read and shut the hell up?
RăspundețiȘtergereFiecare are propria percepție asupra persoanelor din jurul nostru și pentru oricine altcineva, ea este o altă persoană. Comentariile tale nu reflectă realitatea; în schimb, îți pun în evidență frustrările.
Oricine ai fi tu, rămâi la trecut.
Acest comentariu a fost eliminat de autor.
RăspundețiȘtergereFrustrated ? In order to be frustrated in this matter the person at hand should still mean something to me but I write this devoid of all feelings. I am simply doing it hoping that she will realize she is not the good person she thinks she is and that the feelings of others are not for her to break no matter what... And now... simply giving the answers would bear no wisdom for the journey is what really matters. I see the plain truth bothered her so much you felt the need to come face me but all for nothing because I really behaved, and why should I leave then ? There are other ways to keep one's thoughts to self and far from debate or the judgment of others. So! since I have done nothing wrong I will stay.
RăspundețiȘtergere"Oamenii vin si pleaca" dar oare? Cateodata "amprenta" vine atasata de o mana, de un om... sometimes you can't keep one without the other, but it's too late to throw it away now isn't it ? for it's a part of you...
"Niciodata nu vom uita cu adevarat pe cineva"
"Când simti mirosul cuiva pe mâini,când îti amintesti gustul lui sau cum vorbea, privirea, atingerea, totul, el devine al tau fara sa vrei si fara sa stie. Toti oamenii îti apartin..."
So... dear coffeecup I think you're stuck with me.
Hai să nu ne dăm atâta importanță.
RăspundețiȘtergereMă bucur că te-ai semnat că acum știu exact cum să te iau.
Țin să te contrazic, în special acolo unde spui că din partea ta nu există nicio frustrare. Bă există și e mare. Se vede din satelit. Tu poate nu o vezi și bănuiesc că nu te-ai întrebat de ce simți nevoia să îi dai o "lecție". Și în cazul ăsta, e de înțeles că nu vezi frustrare. Dar hai să nu-ți dăm atâta credit.
Te-ai întrebat ce cauți pe blogul ei?
Mă rog, ideea este că tu spui una, dedesubtul este altul.
Cât despre "she is not the good person she thinks she is and that the feelings of others are not for her to break no matter what", același lucru ți-l poți spune și ție.
Întotdeauna amintește-ți: there are 2 sides of a story".
Desigur ca stiu ce caut pe blogul ei. Actiunile mele nu sunt la voia intamplarii, imi joc rolul asa cum stiu mai bine asa ca poti sa imi spui cum doresti chiar si... "frustrat"... it's all part of the plan. We all need darkness in order to see the light. Sunt curios despre dedesuptul pe care il vezi, please do share and please do share "the other side of the story" este simplu sa judeci cand o faci subiectiv... ai auzit partea ei de poveste, este prietena ta cea mai buna in care ai incredere deplina si atunci ce rost are sa privesti situatia si din alt unghi ? sau obiectiv. Este greu sa te detasezi si sa iti judeci un prieten la rece dar poate ar trebui sa incerci... you might see things that you never saw before.
RăspundețiȘtergereNu ți-ai ales persoana potrivită căreia să-i vorbești despre detașare și judecare de rece. Am fost sunt subiectivă pentru că este circumstanța de așa natură.
ȘtergereFiecare are o poveste în spate despre care vorbește din perspectiva lui. Așa cum a trăit el experiența.
Aici nu este vorba despre dreptate, care a făcut răul mai mare, care a fost mai rece, etc. Este vorba despre cum a trăit fiecare experiența.
Pare-se că tu o consideri vinovată deplin și îmi lași impresia că te absolvi de orice vină.
Rolul pe care pretinzi că-l joci, cu scopul de a o da peste cap și a o face să se simtă vinovată, are o întârziere de câteva luni.
Ce încerc să-ți spun este că nu ai atâta impact pe cât ai vrea din prisma faptului că te-ai trezit târziu și s-ar putea să nu găsești răspunsuri la întrebările pe care le ai.
Acum despre "the other side of the story" nu sunt eu în măsură să-ți vorbesc.
Sfatul meu este să o lași baltă pentru că nu-și mai are rostu' și să cauți o altă modalitate prin care să treci peste.
Vărsându-ți năduful în felul nu faci decât să demonstrezi că tu nu ai trecut peste și că ai rămas blocat în povestea asta.