Nu am chef. Scuze. Dar nu am chef. Sunt putini oameni pe care ii accept langa mine acum si nici pe ei mereu. Si datorita cuiva mi-am dat seama ca am uitat niste lucruri importante, eu, tocmai eu, care faceam din acele lucruri altar si ma incredintam total. Vreau sa ma indragostesc. Vreau sa fac cafea dimineata si pentru celalalt, vreau sa-l sun si sa pot injura la telefon ca am avut o zi dezastruoasa, vreau sa-l privesc cum doarme. Fie doar pentru o zi. O zi in care sa faci tot ce ai face intr-o relatie de 3 ani. O zi si o noapte sa nu fiu absurda. A sorta fairytale.
Dar am devenit cinica iar persoanele pe care le cunosc si gandesc ca mine sunt imposibile. Imposibile.
Poate ploaia e de vina, poate netimpul meu, poate faptul ca m-am inchis si mai tare in mine, poate eu, poate tu, poate el. Si e frustrant dar si el stie asta. Si e urat,e urat, e urat. E mocirla de saptamana trecuta, e noroiul de saptamana asta, and the rain is not gone. Si urmeaza 9 zile de munca, urmeaza netimp, urmeaza nimic, urmeaza...
Play this. This is what i want.
http://www.youtube.com/watch?v=sbC9zte8-BA
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu